duminică, 21 februarie 2010

Si punct.

Pas cu pas.. pasesc. Iar fiecare clipa se contopeste cu urmatorul moment. Se scurge tot, ireversibil. Iar asta? S-a epuizat. Si punct.

luni, 8 februarie 2010

Oameni..

Asta suntem cu toti.. cu posibilitati, si ganduri, cu dorinte si sentimente, cu imaginatie si identitate, cu necesitati si vointe.. Iar unii au resurse, si altii.. nu.
Au fost, perioade in viata, cand singuratatea acapara proportiile. Ma simteam, exact cum eram, iar cheia singuratatii, era undeva dincolo de usa inchisa. Iar eu? Inauntru. O vreme, in care desi eram inconjurat de persoane, nu era cum vroiam, nu simteam ce trebuia sa simt si mai ales.. nu era cum trebuie. Nu cred ca am gasit eu scaparea din simtiri, dar am trecut cu bine.. Si tind sa cred ca, scaparea m-a gasit.
Cu recunostinta, desi nu-i totul asa cum trebuie, dar toti cei din jur au incercat, cu forte noi, si mai ales, vointa, depinde de mine, sa fac sa-mi fie bine. Depind de mine, si asa ar fi trebuit sa fie in totalitate.


O ceata densa si picuri se preling pe frunze de copac. O umbra stearsa si urlete departe, ma fac.. sa tac. Speriat pasesc pe iarba uda, si crengi trosnesc sub pasii desi si repezi. Singuratatea alimenteaza intunericul din care`ncerc sa scap. Clipesc.. Te-aud. Imi bate inima. Sufletul tau ma inconjoara.. De-odata, Viata-i usoara. Flori lumineaza poienita vietii.. Iar tu, cu-n zambet, ma faci sa vad concret. Cu`n oftat ma reped.. si-apuc un fir de par. ADOR! Lumina-nvaluie ce simt, si SIMT! Nu mai e frig.. Nu mai e ud, iar tot ce stiu, ca trebuie sa lupt, sa-ti fie bine.. Cu mine. Adulmec viata, caci tu Alina.. imi dai speranta. Siii....

Te iubesc!

luni, 1 februarie 2010

Sute de idei imi inunda mintea despre ce as putea scrie.. tampla imi zvacneste si parca imi simt pulsul inimii in ea. Am gatul uscat desi doar am baut apa.. Golul din stomac nu trece cu mancare.. Si vreau sa fie bine.. Dar tu? Zambesc ironic, inchid ochii si dau din cap. Exmeple ar fi destule. Dar .. eu sunt vinovat.
Pacat ca nu stim sa ne ascultam si vorbim unul peste altul. Pacat ca nu stim sa iertam, sau sa ne cerem scuze. Pacat ca nu stim sa ne ispasim pedepsele.. Dar nici sa le acceptam?
As vrea sa fie bine, caci ce a fost mi-a placut enorm. Acum ma simt gol. Si nu vreau sa trec peste tot, dar daca timpul trece n-am ce sa fac. Am sa astept sa apara schimbarea pe care o cer, sau daca nu..
Oricum timpul va trece. Cu sau fara tine, caci biciul ticaitor nu iarta.
Si-as vrea.. Dar tu nu stii, nu vrei, nu incerci. Nu exista NU POT.

O lacrima ce curge, fara tine s`o sorbi, departe ma va duce..

miercuri, 27 ianuarie 2010

Dezamagire

Visez doar adevaruri
Caci viata,
E deceptie
Povara.
Oftez..
Caci ganduri negre ma cuprind
Si clipa trece..
Mi-e frig.
Conteaza suflul.
Eu nu-l mai vreau.
Conteaza clipa.
Dar a trecut.
Si nu mai vine.
Conteaza sufletul.
Eu nu-l mai am.
L-ai luat cu tine.
Dar nu mai esti.
Si nu mai vii.
Conteaza gandul.
Eu nu gandesc.
Decat cand dorm.
Acum sunt treaz..
Si nu am somn.
Conteaza sentimentele..
Ce-acum dispar.
Tu esti de vina.
Si stai.
Iar timpul trece.
Iar tu?
Privesti si taci.
Doar asta stii sa faci.
Mai nou ma minti.
Ma scoti din minti!
Si-atat.

duminică, 24 ianuarie 2010

Pana cand?!

Praf.. atat ramane din toti. Urme, daca suntem in stare sa lasam. Visem avem cu totii, dar putini puterea sa la indeplinim.

Inventam litere. Stergem lacrimi. Intrebam pentru a afla. Si totusi, murim cu dileme existentiale.

Nici gand de libertate. Nici urma de intelegere. Pragmatismul tradeaza zambetele false. :)

Ar fi iubirea un raspuns, dar cine mai iubeste sincer azi? Curmam vieti involuntar.

Cine vrea oare binele nostru? Lupta cineva pentru in zambet sincer? Probabil nu.

Astept.. Dar asta facem toti, ca niste netoti. Nori trec, valuri se sparg.. Pamantul dispare..

Nimeni nu lupta, pe nimeni nu doare.. Eu scriu.. Dar nimeni nu vede. Fara rezultat.

Dar fara rezumat. Probabil fara ecou.. Transmit mesajul care trebuie, dar nu cum si cui trebuie.

Pana cand va trebui sa ii invat sa traiasca? Sa acopar ce ei descopera? Pana cand sa pun cep la ce ei gauresc? Probail voi visa la perfectiunea viselor, si atunci un vis voi fi trait. Eretic. Un singuratic pur. Nu ajutor. Nu multa lume stie.. cum sa fii om. Sa-ti vezi de ale tale. Si nu-i greu sa traiesti, da-ti trebuie curaj. Si-un dram de nebunie, odata la o mie. Atunci.. ce sa le fac? Si sa ma cert? Cu cine? NU!! Asa veti spune toti: "Asta nu e de mine"

Enjoy..:)

sâmbătă, 23 ianuarie 2010

Ma bantui degeaba..

Unele persoane trec mai departe.. din toate punctele de vedere. Altele, incearca sa treaca peste situatii din viata lor. Cativa dintre noi reusim sa trecem cu totul peste ce a fost, in schimb altora.. le e greu. Poate ca in sinea noastra spunem ca e bine, dar de fapt in interior nu s-a schimbat nimic si vrem sa fie ca inainte. Pacat ca.. nu se poate. Eu. Eu sunt fericit cum sunt acum. Eu nu am nevoie de nici o schimbare. Eu IUBESC. Eu sunt fericit. Si desi a trebuit sa treaca mult timp, si mai ales, sa trecem prin multe, suntem FERICITI impreuna. Daca doar deocamdata sau pentru cat timp.. lasam timpul si mai ales, ne lasam pe noi sa decidem.

Daca cumva citesti, atunci: Nu te mai baga. Nu mai sunt in viata ta, si mai ales, nu o sa mai fiu niciodata, oricat ti-ai dori asta dar nu o recunosti. Esti trecut, pentru ca asta nu pot schimba, si atat.. Nu mai incerca sa ii spui ce sa faca, si intelege ca oamenii se schimba.. Iar eu am facut asta. Nu mai spune ca ai fost oarba si ca nu vedeai pe cineva mai bun pentru ca eu cu gura mea iti spuneam sa te duci si sa ma lasi in pace. E timpul ca TU sa te maturizezi acum.. CITESTE, pentru ca e ultima oara IN VIATA MEA :) cand o sa iti mai dedic ceva:

 

 

 

 

Soapte demult uitate, se aud incet.. le aud la ureche.. Tot nu imi dau seama de ce mi le amintesc..

Cand toate starile induse de tine ma golesc pe interior.. stiu ca tu esti de vina..

Ma privesti, ma bantui, iar eu nu pot decat sa te las sa ma tragi in jos..

Te-am simtit, si am simtit, dar nu, nu ma mai tragi in jos..

Te inchid atat de departe, incat sa nu te mai simt..

Inima ta imi batea in piept.. ODATA.

Ma urmaresti, si ma alergi, dar nu ma prinzi..

Ma hartuiesti, ma incerci.. dar nu..

EU te simt, doar cum ma tragi in jos...

Si nu te voi lasa sa faci asta..

P.S.: Cine vrea explicatii, trebuie doar sa intrebe.

luni, 11 ianuarie 2010

Vorbele frumoase vin de la oamenii mari. (Pentru fiecare)

Conduc prudent. Imi pun centura si semnalizez. Zambesc si nu mai sunt ironic. Nu mai injur (atat de mult), nu persiflez, si nu mai iau pe nimeni la misto. Ma pun sa dorm devreme, si sunt cuminte. Beau mai putin, stau cu nepotii. Repet ce-am spus in postul anterior.. Ca m-am schimbat..

Sperand ca pe blogul meu intra multi dintre prietenii mei, si-n special doar oameni care merita sa citeasca ce scriu, am sa va spun vreo 2-3 secrete de-ale mele. Mi-ar placea sa cred ca nu mai intra oameni care, rad sau fac misto.. Si daca intra.. ii rog sa nu o mai faca.. Am standarde de-acum si uite ca.. Nu va mai vreau in viata mea. Pe unii dintre voi:D

Sfarsitul anului trecut mi-a adus multe surprize, multe necunoscute, multe intamplari.. A fost dupa cum am zis, anul schimbarilor, si mai ales sfarsitul mi-a adus multe lucruri neasteptate.. Anul nou l-am inceput in lacrimi. De tristete, pentru ca nu eram unde si cu cine vroiam sa fiu. De fericire, pentru ca aveam o mica parte din familie alaturi. De suparare pentru ca resursele sunt limitate, la o cifra foarte aproape de zero. Pentru ce a fost, si mai ales pentru teama cu care incepeam noul an nestiind ce ma asteapta. Si chiar mi-e frica de viitorul ce va deveni prezent.

Celalt secret e pentru oamenii care nu ma prea vad la fata zilele astea. Zambesc intr-una. Ba chiar lacrimez cateodata. Dragostea exista si sunt mandru pentru ca sunt in interiorul cercului celor care sunt indragostiti. Si da sunt baiat si recunosc asta. Ceilalti, care o simt si nu o recunosc sunt marii fatalai.

Cand am inceput postarea asta, nu stiam de fapt ce vreau sa scriu. Dar voi scrie, si sper sa aveti rabdarea sa cititi. Veti gasi cate putin pentru fiecare.. Si daca vreti, este un post "reflexiv" pentru fiecare in parte.. E ceea ce spun, cu sinceritate. N-am de gand sa mai tin in mine.

In primul rand.. N-am sa te sun. Oricat de mult TU iti doresti sau astepti asta.. Nu ma interesezi, desi si tu ai parte la schimbarea mea. Oricat de mica ar fi partea asta.

Secund, (not second) desi in mine se contracta muschii cand aud numele tau, e doar din reflex de-acum, si sper sa-mi iasa. Ce am simtit, s-a stins odata cu 2009. Tu nu citesti aici. Cu-atat mai bine.

In randul urmator, "Eu tu si restul lumii", stiu ca citesti. Nu te mai vreau pe blog.

Persoana care intra in viata mea, lasa semne si iese, e de respectat. Nu sunt ironic, ci doar imi ofer ofranda fata de tine. Cu "All i want for Christmas", mi-ai marcat sarbatorile. Multumesc de cadou. Imi e de folos.

Din ce in ce mai rar mi-aduc aminte si de tine. Mi-ai fost prieten special, dar chiar m-am schimbat. Si-oricum si tu. Alege acelasi drum ce l-ai avut pana acum, caci ai de castigat.

Am alaturi o persoana pe care.. nu ca poate nu o merit. Dar i-am gresit. Amicitia asta, e extraordinar de buna, cu mult mai buna decat o ciocolata. Dar sfatul meu e sa ramai la unul. ;;) Chiar daca vine mai rar pe acasa.

Si TU. Un Aterciopelados, cu El Estuche. Ai insemnat mult pentru mine. Scuze pentru.. Toate mesajele in timpul noptii. Sper sa dormi mai bine noaptea.. Si fii asa cum esti, caci esti perfecta, dar pentru altcineva. Eu am perfectiunea langa mine. Desi mie, mi-ar fi placut sa ramanem amici. Dar nu toate se intampla cum vrem. Si tu stii asta mai bine decat mine.

Alta TU, sigur nu citesti aici.. Dar nu ai cum sa nu apari in reflexii, caci ai fost parte din mine. Parte buna, rea, si logica la un moment dat. Mult timp, dar trecut. TRECUT.

Ana.. Ma refer la cea care nu citeste aici, multumesc pentru urarea de la multi ani si pentru faptul ca m-ai sunat si m-ai ascultat.. Aveam nevoie de asta in perioada aia.

Prietena mea de la distanta.. te recunosti? Mai lasa scoala, mai lasa meeting-urile si fa-ti timp pentru tine. Relatiile la distanta nu merg, crede-ma pe cuvant. Multumesc ca, mereu cand si daca te sun ma asculti. Multumesc, pentru faptul ca de fiecare data cand vrei sa imi zici ceva, ne rezumam la discutii despre mine si nu te superi. Multumesc pentru sfaturi..

Piu. :D Proasto.. Nu stiu cum, de ce ai aparut si de ce esti aici. Dar prieteni d-astia imi mai doresc.. Ai grija si de tine.

Bub.. Ma intrebai de ce stau cu tine, desi credeam ce crezi tu ca, credeam. Dar spuneam ce spuneam doar pentru a te face sa te ridici peste ce doar spuneam. Stateam cu tine pentru ca stiam, sau cel putin simteam ca o sa ajungem impreuna la starea in care suntem acum. Impreuna putem face tot ce este necesar pentru a fi fericiti. Ceea ce simt pentru tine este cu mult peste fiinta mea. Spun asta dupa ce am iubit cu adevarat.. Si ce simt acum este peste iubire. Fii asa cum esti..

Iar eu? Sa fiu si eu cum sunt acum, caci ma indrept spre bine. Ce am acum ma multumeste, si nu imi trebuie mai mult. Nu stiu daca merit mai mult, dar nici nu sunt curios sa aflu. Mi-aduc aminte ce s-a intamplat ultima oara cand am vrut sa stiu daca se poate mai bine. Am dat cu piciorul la tot. Acum, am prieteni, am iubita, si per total mi-e e bine. Raman la stadiul asta, si nu stric tot, nu stric nimic. Sa imi aduc aminte ca nici macar nu m-am chinuit prea mult sa obtin ce am acum, ci aproape ca totul a venit de la sine.

Vorbele frumoase vin de la

oamenii mari.