Numai tu.

Tu.. Te ascunzi pe sub copaci..
Ferestrele mi le pazesti..
Astepti sa fac un pas.. un gest..
Aceste jocuri le detest.

Tu n-ai rabdare sa asculti..
Gura incerci sa mi`o inchizi..
Si ne iubeam.. ne iubeam.. NE IUBEAM..
Ca niste surdo-muti.

Poezii de dragoste-mi scrii
Poezii ca niste chinuri dulci.
Mai bine-ar fi sa-mi scrii prostii..
SI SA TE DUCI!

Alexandrina Hristov. (Mica adaptare)

Natura viseaza..

E un loc in inima, iar eu stiu ca e dragoste..E un loc mai luminos decat ziua de maine.. Iar daca tu incerci, iti dai seama ca nu e nevoie de lacrimi.. in acel loc, nu e durere sau tristete. Sunt modalitati de a ajunge acolo, daca iti pasa destul.. Fa mai mult loc, pentru un lucru mai bun..
Si daca ai fi vrut sa stii de ce, iti spun, ca era o iubire care nu stia sa minta. Dar da, dragostea inseamna sa dai fara sa ceri inapoi, si daca ai fi incercat, ai fi vazut un ansamblu de poveste.. Pacat ca ne oprim din existat.. si din trait.
Visul in care s-a conceput tot, ar fi trebuit sa scoata la lumina zambete.. Lumea in care traim, nu va mai straluci. Am sugrumat viata, am ranit si crucificat.. S-a intervenit unde nu trebuia..
Si am fi putut zbura atat de sus, si sufletele fericite, libere.. Fara teama.

Nu ai cum sa castigi o lupta, daca nu iei parte la ea.

Si punct.

Pas cu pas.. pasesc. Iar fiecare clipa se contopeste cu urmatorul moment. Se scurge tot, ireversibil. Iar asta? S-a epuizat. Si punct.

Oameni..

Asta suntem cu toti.. cu posibilitati, si ganduri, cu dorinte si sentimente, cu imaginatie si identitate, cu necesitati si vointe.. Iar unii au resurse, si altii.. nu.
Au fost, perioade in viata, cand singuratatea acapara proportiile. Ma simteam, exact cum eram, iar cheia singuratatii, era undeva dincolo de usa inchisa. Iar eu? Inauntru. O vreme, in care desi eram inconjurat de persoane, nu era cum vroiam, nu simteam ce trebuia sa simt si mai ales.. nu era cum trebuie. Nu cred ca am gasit eu scaparea din simtiri, dar am trecut cu bine.. Si tind sa cred ca, scaparea m-a gasit.
Cu recunostinta, desi nu-i totul asa cum trebuie, dar toti cei din jur au incercat, cu forte noi, si mai ales, vointa, depinde de mine, sa fac sa-mi fie bine. Depind de mine, si asa ar fi trebuit sa fie in totalitate.


O ceata densa si picuri se preling pe frunze de copac. O umbra stearsa si urlete departe, ma fac.. sa tac. Speriat pasesc pe iarba uda, si crengi trosnesc sub pasii desi si repezi. Singuratatea alimenteaza intunericul din care`ncerc sa scap. Clipesc.. Te-aud. Imi bate inima. Sufletul tau ma inconjoara.. De-odata, Viata-i usoara. Flori lumineaza poienita vietii.. Iar tu, cu-n zambet, ma faci sa vad concret. Cu`n oftat ma reped.. si-apuc un fir de par. ADOR! Lumina-nvaluie ce simt, si SIMT! Nu mai e frig.. Nu mai e ud, iar tot ce stiu, ca trebuie sa lupt, sa-ti fie bine.. Cu mine. Adulmec viata, caci tu Alina.. imi dai speranta. Siii....

Te iubesc!

Sute de idei imi inunda mintea despre ce as putea scrie.. tampla imi zvacneste si parca imi simt pulsul inimii in ea. Am gatul uscat desi doar am baut apa.. Golul din stomac nu trece cu mancare.. Si vreau sa fie bine.. Dar tu? Zambesc ironic, inchid ochii si dau din cap. Exmeple ar fi destule. Dar .. eu sunt vinovat.
Pacat ca nu stim sa ne ascultam si vorbim unul peste altul. Pacat ca nu stim sa iertam, sau sa ne cerem scuze. Pacat ca nu stim sa ne ispasim pedepsele.. Dar nici sa le acceptam?
As vrea sa fie bine, caci ce a fost mi-a placut enorm. Acum ma simt gol. Si nu vreau sa trec peste tot, dar daca timpul trece n-am ce sa fac. Am sa astept sa apara schimbarea pe care o cer, sau daca nu..
Oricum timpul va trece. Cu sau fara tine, caci biciul ticaitor nu iarta.
Si-as vrea.. Dar tu nu stii, nu vrei, nu incerci. Nu exista NU POT.

O lacrima ce curge, fara tine s`o sorbi, departe ma va duce..

Dezamagire

Visez doar adevaruri

Caci viata,

E deceptie

Povara.

Oftez..

Caci ganduri negre ma cuprind

Si clipa trece..

Mi-e frig.

Conteaza suflul.

Eu nu-l mai vreau.

Conteaza clipa.

Dar a trecut.

Si nu mai vine.

Conteaza sufletul.

Eu nu-l mai am.

L-ai luat cu tine.

Dar nu mai esti.

Si nu mai vii.

Conteaza gandul.

Eu nu gandesc.

Decat cand dorm.

Acum sunt treaz..

Si nu am somn.

Conteaza sentimentele..

Ce-acum dispar.

Tu esti de vina.

Si stai.

Iar timpul trece.

Iar tu?

Privesti si taci.

Doar asta stii sa faci.

Mai nou ma minti.

Ma scoti din minti!

Si-atat.

Pana cand?!

Praf.. atat ramane din toti. Urme, daca suntem in stare sa lasam. Visem avem cu totii, dar putini puterea sa la indeplinim.

Inventam litere. Stergem lacrimi. Intrebam pentru a afla. Si totusi, murim cu dileme existentiale.

Nici gand de libertate. Nici urma de intelegere. Pragmatismul tradeaza zambetele false. :)

Ar fi iubirea un raspuns, dar cine mai iubeste sincer azi? Curmam vieti involuntar.

Cine vrea oare binele nostru? Lupta cineva pentru in zambet sincer? Probabil nu.

Astept.. Dar asta facem toti, ca niste netoti. Nori trec, valuri se sparg.. Pamantul dispare..

Nimeni nu lupta, pe nimeni nu doare.. Eu scriu.. Dar nimeni nu vede. Fara rezultat.

Dar fara rezumat. Probabil fara ecou.. Transmit mesajul care trebuie, dar nu cum si cui trebuie.

Pana cand va trebui sa ii invat sa traiasca? Sa acopar ce ei descopera? Pana cand sa pun cep la ce ei gauresc? Probail voi visa la perfectiunea viselor, si atunci un vis voi fi trait. Eretic. Un singuratic pur. Nu ajutor. Nu multa lume stie.. cum sa fii om. Sa-ti vezi de ale tale. Si nu-i greu sa traiesti, da-ti trebuie curaj. Si-un dram de nebunie, odata la o mie. Atunci.. ce sa le fac? Si sa ma cert? Cu cine? NU!! Asa veti spune toti: "Asta nu e de mine"

Enjoy..:)