Un gand.

E chiar atat de greu sa gasesti ce cauti? E practic, un alt capat de drum in care, sleit de puteri, oftez. Nemultumirea cu multiplele sale intelesuri mi se citeste pe fata. O alta perioada, un alt capitol, si multe goluri de umplut. Mi-e greu, dar gata! AS putea sa trec peste, sa fie iar "bine".. dar, poate pentru ca nu "merit" o schimbare in tine, in timp voi gasi pe cineva de-a gata. "O" cineva care sa nu necesite cerinte, certuri, schimbari.. "cineva" careia sa nu ii pot reprosa gesturi, sau lipsa lor, sa nu pot reprosa infantilitatea. Ar fi bine sa trec, si voi face asta! Mai departe, curand.
Imaginile imi trec prin fata ochilor. Sentimente siroiesc dar si vorbele aruncate si negandite, la fel si indiferenta de aceste momente. Si mai ales din ultimele zile. Vor trece toate.
Bataia inimii nu se opreste aici. Ba chiar se accelereaza cand te vad, ori aud. dar stau. Asta as fi putut invata cel mai usor de la tine. asteapta, si stai. N`o sa se rezolve nimic. Dar de data asta, si fix pentru ca atat faci, te consider vinovata pentru ce se intampla intre noi. PARDON! Ce NU se intampla.
Cu sperante desarte si ganduri amortite, cu buzele tremurande si pumnii inclestati, respir. Cu inima impacata de gandul sumbru ca ti-am spus tot ce vroiam, dar nimic nu s-a intamplat, ma spal pe maini de tot ce inseamna "noi". Tu, stii ce ai de facut, si mereu ti-am spus.. Iar daca, tu, ai sa consideri ca ai sa aplici vreodata din gandurile mele, am sa ma bucur, iar tot ce "eu" insemn, sau macar o parte din mine, va zambi, si va insemna ca totul n-a fost fara rost. Iar daca nu, e alta alegere marca inregistrata.
Capul sus, mergi mai departe.