Autodistrugere. Cineva care nu se poate abtine din a se plange. Priviri reci, si mai ales, egoiste. Faci pasi, si nu te uiti pe unde calci, dar te uiti in jur sa vezi o mana intinsa, ori macar un zambet. Imagineaza-ti, exact asa cum fac eu acum: Totul in jur, gri, oameni tristi, sobri, chiar si la costum.. Nimeni nu face nimic.. Si acum, pana si eu am nevoie de cineva care sa faca ceva. Poate ca.. poate ca.. nu pot asa. E printre primele dati.. daca nu chiar prima data, cand.. eram SIGUR pe ceva. Si nu imi pare rau ca nu am avut dreptate, ci doar ca nu a fost asa.
Sa tinem minte ca in lume exista persoane care ne pot matura. Exista situatii care ne acapareaza simturile, sau lucruri care sunt peste posibilitatea noastra. Exista lucruri imposibile.. Exista vartejuri care ne pot lua pe sus fara drept de replica. Care pot sufla asupra noastra, si exact ca si cu acel curent din mare.. nu avem ce face.. ne culcam si lasam adierea sa ne duca. Si cand acea adiere e fix respiratia pe care adorai sa o simti in gura? Atunci sa faci fata puterii care te impinge in cadere sa nu te dai cu capul de podeaua din beton. Sa te protejezi de moartea usoara, si sa mergi mai departe. Sa fii greoi. Sa respiri cat poti din suflul ce il adori, cel ce te tinea in picioare, iar care acum te darama. Si sa te ridici. Sa inoti impotriva curentului, sa respiri din vid.. Sa simti mirosul culorilor, si sa realizezi.. Ca esti singur pe lume. Lumea care te darama, te loveste, aspira la nimicul din care cu toti facem parte, si credem, eronat de altfel ca inseamna TOT.
Si TOTul inseamna nimic.
Ma categorizez. Sunt N I M I C
Nu esti singur pe lume...dar ai dreptate cand spui ca suntem nimc..Si nu putem fi altfel..Stii asta. Imi ucid incet sufletul, incet ca sa nu am un soc..si..voi fi si eu un nimic. Mai bine un mic nimic decat un mic cel mai fericit din lume si toti sa arunce in mine cu...nimicuri.Mai bine in lumea lor de nimic...Am imbatranit, copil fiind inca...si m-am speriat si am fugit...si acum nu mai am putere sa ma intorc. Ma complac si ma impac..in timp. E mai bine sa nu simti..nimic.
RăspundețiȘtergereIn teama noastra, si in momentele in care ne zbatem, lovim in stanga si`n dreapta, cu ochii inchisi, fara sa realizam pe cine ranim. Si cand realizam, nu mai avem ce face. Nu ar fi o problema, daca ar fi involuntar. Dar cand ranesti, deschizi ochii, vezi, si poti face ceva, in schimb, faci nimic.. Atunci lovitura pe care ai provocat`o involuntar e infinit mai dureroasa. Arunca sarea din mana! Dar nu o arunca pe rana.
RăspundețiȘtergereasta e una din chestiile pe care trebuie sa le citesc de doua ori ..cel putin :)
RăspundețiȘtergereadevar graesti vali.....cand gasei ceia ce vrei sunem k suntem ferici dar can colo tot cu nimic ramanem.....ceia ce am patit si eu cu geanina am avut tot ce imi doream si acum am nimic.......deci...N I M C....
RăspundețiȘtergereoff, sunteti niste pesimisti!! cu totii. sunteti niste nimicuri deabia in momentul in care nu mai aveti la ce sa visati. de asta se spune ca esti definit prin ce teluri ai. si uneori nici nu conteaza ce teluri ai, atat timp cat acele vise se indeplinesc prin munca si inteligenta..
RăspundețiȘtergere