Daca m-ai vedea, nu m-ai recunoaste.

Daca m-ai vedea nu m-ai recunoaste. M-am schimbat.. O putere arhaica. Un gand dement. O lacrima atat de amara incat capata culoare. Si nu e neagra.. E sangerie.
M-am schimbat! Adulmec fiecare clipa inainte ca tu sa o recunosti ca fiind parte din timp. Rascumpar orice idee cu un strigat. Oscilez intre ador si vreau sa nu-mi mai fie dor. Cantaresc imaginile sufletului si le platesc cu amintiri, caci la sfarsit cu asta ramanem.. Nu? M-am schimbat. De fapt.. nu mai sunt eu.
Am ganduri bune, dar nu am posibilitatea sa le adeveresc. Am iubire de dat, dar deocamdata nimeni vrednic, nu? Am bunatate, si sinceritate, imaginatie, am mirosul meu specific.. Ochii verzi, pe care-i stiti de fapt. Am degetele care mangaie tastatura si care va fac sa zambiti fara sa va puteti opri. Asa cum, de fapt, acum zambesti. Ce bine te cunosc..
Ma saturasem sa fiu aici, cu temerile mele si aceleasi ganduri invechite. Si m-am schimbat. Am incercat din rasputeri sa fiu un cu totul alt Valy. Dar n-am putut. Inca scriu.. Si`o fac cu alt tact, si cu alta imaginatie. Dar ating la fel de mult, si tot acolo unde trebuie. Au ramas amintirile, caci la sfarsit.. cu asta ramanem, nu?
Dar m-am schimbat.. Si daca m-ai vedea, nu m-ai recunoaste.