sâmbătă, 8 august 2009

Needitat

Volum de la zero ascendent: M-am intins la marginea valurilor. Acolo unde luna se termina in nisip. Am aprins o tigara. Si am intrebat-o de tine, nepasator. A stiut ca mi-e dor. Si m-a cuprins cu un val de dupa umeri. Mi-a aratat incotro ai plecat. Pastrand doar urmele pasilor tai. De fiecare data. Cand saruta plaja. Ca sa nu ma ratacesc catre tine….
Si nu credeam ca-ti poate fi dor de ce n-ai avut niciodata, si fractiuni de secunda de fericire au zburat mai repede decat ar fi putut zbura orice oricand. Nu credeam ca mi-as fi putut dori franturi din vise sa devina realitate. Si nu credeam ca mi-as dori sa traiesc in trecutul recent. (RECENT!) Probabil ca daca toate ar fi cum am vrea noi, nu ca ar fi plictisitor, dar.. am avea 6 miliarde de lumi diferite in care nu am avea cum sa gasim ceva comun. Minti stralucite, ganduri necurate (Pentru ca n-am fi avut ape sa spalam), probabil ca 75% din Terra care`i acoperita de apa, ar fi doar un imens desert.
Iti jur ca mi-ar fi fost dor de tine daca m-ai fi lasat sa te cunosc… -= Chiar si cand visez tot un cosmar traiesc=-

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu

Comentati aici..